Overblog Suivre ce blog
Administration Créer mon blog
29 juillet 2015 3 29 /07 /juillet /2015 09:02

Sistemul mnemotehnic serial-asociativ sau Sistemul mnemotehnic al lanţului asociativ este o metodă prin care se creează lanţuri asociative prin extinderea de asociaţii între itemi nerelaţionali.
Asocierile sunt fonetice, logice, semantice, metaforice etc.

Asocierea fonetică

Asocierea logică sau metaforică

Sistemul mnemotehnic serial-asociativ se bazează pe un lanţ asociativ metaforic. În acest mod, se pot reţine liste lungi de itemi, fără legatură între ei.

O listă de cumpărături, precum cea de mai jos se poate reţine creând legături metaforice între obiecte.
1. un ceainic
2. un pachet de ceai verde
3. o râşniţă electrică
4. 2 kg. de portocale
5. 2 kg de zahăr
6. o periuţă şi un tub de pastă de dinţi
7. 3 becuri de 60 w
8. o lampă de birou
9. un detergent
10. un caiet studenţesc

Într-un ceainic vărs conţinutul unui pachet de ceai verde şi las să se infuzeze, în timp ce cu o raşniţă electrică râşnesc 2 kg. de portocale şi vărs conţinutul în ceainic. Adaug 2 kg de zahăr, apoi servesc la masă. După masă, fiecare ne spălăm pe dinţi folosind un întreg tub de pastă de dinţi şi o periuţă la lumina a 3 becuri de 60 w montate într-o lampă de birou. Ne clătim gura cu un detergent, apoi, folosind un caiet studenţesc, ne scriem impresiile de peste zi.

Asocierea semantică

Asocierea semantică permite memorarea cuvintelor fără înţelesul lor originar, care nu au legătură unele cu altele.Asocierea semantică este cea mai potrivita pentru memorarea denumirilor geografice (localităţi, munţi, regiuni, râuri etc.)

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul
commenter cet article
29 juillet 2015 3 29 /07 /juillet /2015 07:59

 

Acrostihul este o poezie sau strofă în care literele inițiale ale versurilor, citite vertical, alcătuiesc un cuvânt (nume propriu, dedicație etc.) sau o propoziție.

Un acrostih celebru este Solmizare, un imn dedicat lui Ioan Botezătorul, compus de călugărul benedectin Guido d'Arezzo. Acrostihul este celebru deoarece notele muzicale moderne au primit denumirea primei silabe a fiecărui vers.

Sancte Iohannes

Ut-queant laxis
Re-sonare fibris
Mi-ra gestorum
Fa-muli quorum
Sol-ve polputi
La-bii reatum
San-cte Iohannes.

Din motive de rezonanţă, Ut şi San au fost înlocuite ulterior cu Do şi Si.

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul
commenter cet article
27 mai 2015 3 27 /05 /mai /2015 07:26

Ce tristă e fecioara şi câtă paloare!

Mă prind de coapsa ei de corn de lună

Cu ochii dilataţi în noian de zare,

ea este raza naşterii mele sub zodia bună.
.
Îi pipăi artera de zbor şi de-albastru,

ce tristă e noaptea, ci-n zori e cuminte!

Se zbate pentru doi pulsul unui astru

şi trage mugurii sânului spre-nainte.


Seduci în sus lumina pân-la lăcrimare.

te soarbe  răsuflarea fântânilo curate –

a fost dragostea noastra o lungă îmbrăţişare

sau doar chinul iubirii de departe?

 

Scalda de Carl Timoleon von Neff (1804 – 1877)

 

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poèmes
commenter cet article
12 mars 2015 4 12 /03 /mars /2015 12:20
Repost 0
Published by Gavriil Stiharul
commenter cet article
22 décembre 2014 1 22 /12 /décembre /2014 10:01

Un cer de Lerui-ler spânzurând o stea

cu lacrimă de înger şi aripă de pleoapă,

Colind sărac purtat de cei desculţi prin nea,

sfinţit de amintiri chemând la câte-o agapă.

 

În noi se-aud cântări din beciuri surde

ca-ntr-o fântână privind spre un mormânt

din care străjuit abis de unde

urc din greu un gând şi-o treaptă spre cuvânt.

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poezii
commenter cet article
6 octobre 2014 1 06 /10 /octobre /2014 09:53

Zorile sunt cumpăna din privegheri

Când minunile n-au înfăţişare.

Atunci speranţa minte, sfinţii sunt păreri:

Ascultă plânsul spicelor-fecioare!

 

 

 

Nu-i dat oricui să treacă prin trezvie –

cine poartă azi povara minţii?

Spune-mi să-nfrânez pofta de trufie

în locul unde cad îngerii şi sfinţii!

 

 

 

Cât de uşor urcă seva bucuriei

în frunzişul inimilor nepătate.

Căderea e-aproape. Semnele curviei

se-arată-n paşii smintelii ne’nfrânate.

 

 

 

Numai smerit de setea de pustie

mai pot la masă să mai stau cu sfinţii;

spune-mi să-nfrânez pofta de trufie,

cum s-au priceput bunii şi părinţii!


 

 

 

 

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul
commenter cet article
10 juillet 2014 4 10 /07 /juillet /2014 12:36

De ce nu mă minţi Iisuse,
de ce-mi spui că este greu,
că pe lume sunt cătuşe
şi că rău e rău mereu?


De ce nu mă minţi, Tu, Doamne?

vreau să-mi spui că e uşor,
că pe lume nu e  foame
şi  că  rănile nu dor.


De ce port vina astei lumi?

cupa intrebării-o sorb,
ce beznă s-a lasat pe ulmi  –
cel ce vede este orb?


Dor  de mai  îl  torn în toamne,

firul  amintirii-l tai
cu iertărea păcii, Doamne,
şi cu  nopţile din  rai.


Un blestem străvechi apasă –

este har sau  întâmplare?
este  boală  ticăloasă ?
port în mine o-ntrebare.


De ce nu mă minţi Tu, Sfinte?

spune-mi  că sunt doar grădini
să nu-mi mai aduc aminte
nici de spini şi măracini.

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poèmes
commenter cet article
27 juin 2014 5 27 /06 /juin /2014 18:24

(Lirică orală culeasă de la un fost deţinut politic, prelucrată de Gavriil Stiharul)

          (I)

 

Loc din ţintirim

Vâlve  de venin

La  priveghi  de  lună

Morţii se adună,

Cei duşi se răzbună

Cu jar  din  furtună.

 

 

La groapa-nchisorii,

Spre ceasul mirării,

Aripi ruginite

Prelungesc morminte,

Luna ca un ochi

Cloceşte deochi,

Duhurile toate

Ies pentru dreptate: 

„Voi, ce-aţi pironit

Pe neprihănit

De ziduri de  hule

În nopţi de celule,

Sunteţi blestemaţi

Să fiţi măcinaţi

De gânduri semeţe

Cu hidoase feţe,

De umbre ce bat,

În ochiul holbat,

Cu mâna chircită,

De lanţuri pocită.

Ca la abatoare,

Fără lumânare,

Ne-aţi înjunghiat,

Cer îndoliat.

Plouă undelemn

Dincolo de semn.”

 

E priveghi de lună

Morţii se adună,

Din uitate oase,

Ca la parastase,

Vin din cimitire

Pe cruci de-amintire

Pentru   judecată,

Iaduri   de  răsplată,

Ei strâmbă secunda

Şi grăbesc osânda.


(II)

Printre zăbrele

Mucuri de stele

Scapără-un fulger

Arde un înger;

Cade-un serafim

Peste ţintirim

Scoţând din pământ,

Dintr-un mormânt,

O umbră trezită

Şi neputrezită:

Fă-ţi cu limba cruce

La câte-o răscuce.

Să n-auzi blesteme

Vuind în poeme.

Moara din morminte

Macină cuvinte,

Oh, vorbele cele,

satanice, rele,

Cum mai răscolesc

Şi ne necăjesc!

[..............................]

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poezia carcerala
commenter cet article
25 avril 2014 5 25 /04 /avril /2014 15:43

Cuibar de pleoape acoperind o lume

îşi tremură în beznă gene ostenite –

ce sol mi-a dar şoptirea fără nume

să pot visa plecarea din cuvinte?

 

 

Nu pot rămâne petale de iubire

din toamnele tăcute în amfore de lut

decât golind dorinţa de rostire,

gustându-te în moartea din cuvânt.

 

 

Nu mi-a fost dată tăcerea oarbă,

căci ochii tăi vorbeau cu ne’nţelese şoapte.

O linişte apoi lăsată să ne soarbă

în steaua speranţă din răsărit de noapte.

 

Vezi şi volumul Taina fecioarelor

(Voir aussi mon livre  Taina fecioarelor)

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poetica erosului
commenter cet article
11 avril 2014 5 11 /04 /avril /2014 08:50


De iubeşti, varsă-n furnalul iertării

pelin de suferinţă din răni şi amintiri,

mai tare roade rana răzbunării–

dar sufletul se logodeşte în iubiri.

 

 

De iubeşti, toarce firele de sfinte,

caierul de gânduri e-n rod ca un pântec,

zefirul de seara lasă-l s-aprindă

vâltori de maci pe buze şi în cântec.

 

 

De iubeşti, aşază pe cerul iubirii

luceferi din tine şi doruri celeste,

fie-ţi scriptura nădejdea împlinirii –

în sanctuar de frunze, o toamnă mai este.

 

Vezi şi volumul Taina fecioarelor

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poetica erosului
commenter cet article

Présentation

  • : VREMURILE MUCENICIEI
  • VREMURILE MUCENICIEI
  • : Un blog literar.
  • Contact

Profil

  • Gavriil Stiharul

Texte Libre

Recherche

Archives

Pages