Overblog Suivre ce blog
Administration Créer mon blog
25 avril 2014 5 25 /04 /avril /2014 15:43

Cuibar de pleoape acoperind o lume

îşi tremură în beznă gene ostenite –

ce sol mi-a dar şoptirea fără nume

să pot visa plecarea din cuvinte?

 

 

Nu pot rămâne petale de iubire

din toamnele tăcute în amfore de lut

decât golind dorinţa de rostire,

gustându-te în moartea din cuvânt.

 

 

Nu mi-a fost dată tăcerea oarbă,

căci ochii tăi vorbeau cu ne’nţelese şoapte.

O linişte apoi lăsată să ne soarbă

în steaua speranţă din răsărit de noapte.

 

Vezi şi volumul Taina fecioarelor

(Voir aussi mon livre  Taina fecioarelor)

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poetica erosului
commenter cet article
11 avril 2014 5 11 /04 /avril /2014 08:50


De iubeşti, varsă-n furnalul iertării

pelin de suferinţă din răni şi amintiri,

mai tare roade rana răzbunării–

dar sufletul se logodeşte în iubiri.

 

 

De iubeşti, toarce firele de sfinte,

caierul de gânduri e-n rod ca un pântec,

zefirul de seara lasă-l s-aprindă

vâltori de maci pe buze şi în cântec.

 

 

De iubeşti, aşază pe cerul iubirii

luceferi din tine şi doruri celeste,

fie-ţi scriptura nădejdea împlinirii –

în sanctuar de frunze, o toamnă mai este.

 

Vezi şi volumul Taina fecioarelor

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poetica erosului
commenter cet article
18 février 2014 2 18 /02 /février /2014 19:32

Speram că spinii viselor albastre

nu vor sta pe fruntea îngerului meu,

din străveziul trup se prelingea-un astru –

într-un colţ de noapte plângea Dumnezeu.

 

 

Să rămâi singur, ce aspră osândă,

în umbra celor trăite scursă demult,

în vidul de-albastru, ca luna rotundă

pentru spaima zilei de mâine tumult.

 

 

Cădeau în gol bucăţi de paradis

într-un un cutremur de curcubeie sfinte,

ca o pupilă, sufletul deschis

aduna culori din prund de cuvinte.

 

Vezi şi volumul Taina fecioarelor

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poetica erosului
commenter cet article
1 novembre 2013 5 01 /11 /novembre /2013 14:52

În groapa cimitirului de gânduri

a pătruns o flacără de heruvim,

ce mică e spărtura printre ziduri

prin care imnul toamnei arde-n amin!


 

Aştept căderea trunchiului uscat –

desenul a doua inimi se mai vede;

când va arde-n sobă lemnul încrustat,

se va trezi oare frunza încă verde?

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poetica erosului
commenter cet article
23 août 2013 5 23 /08 /août /2013 09:04

Gând târziu arzând în tine,

demon devorând retina,

pe ursitul care vine

îl descântă cu lumina.


 

Noapte veştedă de toamnă:

stai în drumul lui şi-aşteaptă,

ochiul lasă-l să adoarmă,

inima las-o să-l vadă.


 

Suflet însetat de soartă,

ostenit de stele toate,

vântul grămădind la poartă

frunzele visării, moarte...

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poetica erosului
commenter cet article
17 août 2013 6 17 /08 /août /2013 18:56

Mi-e fruntea pergament pe care timpul
îl scrie cu slove aspre de oracol,
şi ochii tăi logodiţi cu-Olimpul
le leagă cu înţelesuri de miracol.


Să nu citeşti nimic despre-ntristare,
nici despre gândurile din nopţi târzii,
citeşte despre flori şi despre soare
şi despre frunzele de toamna încă vii.


Citeşte despre noi până la idee,
despre drumul întors către paradis,
dar nu citi despre fructul tău, femeie,
care   mă  ispiti  aşa cum fu  scris.


Citeşte despre cărarea izbăvirii,
dar nu citi despre drumul către iad …
Eu, damnat Sisif, urc piatra răzvrătirii
până la Olimpuri, ca apoi să ard.

 

Vezi şi volumul Taina fecioarelor

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poetica erosului
commenter cet article
6 février 2011 7 06 /02 /février /2011 20:02

 

Dacă somnul zburdă atingându-ţi jucăuş

crestele de-argint ale părului tău val,

mă trezeşte din uitare ţipătul de pescăruş

azvârlit de briza brusc stârnită dinspre mal.


Nu-i loc de tine în visele care plâng,

ci du-mă departe, -n basmele cu sori,

pe pajiştea stelară îmi împleteşte-un rug

şi cerne-mă zăpadă prin sitele de nori.


Dacă visele-s cioburile zilei sparte

pe care pleoapa tremurândă mi le adună,

nu-i loc de inorogi în lumea mea ce arde,

ci ia-mă şi mă du pe pajiştea de pe lună.


 

 

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poetica erosului
commenter cet article

Présentation

  • : VREMURILE MUCENICIEI
  • VREMURILE MUCENICIEI
  • : Un blog literar.
  • Contact

Profil

  • Gavriil Stiharul
  • http://www.wikiwand.com/ro/Gabriel_Iordan-Doroban%C8%9Bu#/overview
  • http://www.wikiwand.com/ro/Gabriel_Iordan-Doroban%C8%9Bu#/overview

Texte Libre

Recherche

Archives

Pages