Overblog Suivre ce blog
Administration Créer mon blog
17 août 2013 6 17 /08 /août /2013 18:56

Mi-e fruntea pergament pe care timpul
îl scrie cu slove aspre de oracol,
şi ochii tăi logodiţi cu-Olimpul
le leagă cu înţelesuri de miracol.


Să nu citeşti nimic despre-ntristare,
nici despre gândurile din nopţi târzii,
citeşte despre flori şi despre soare
şi despre frunzele de toamna încă vii.


Citeşte despre noi până la idee,
despre drumul întors către paradis,
dar nu citi despre fructul tău, femeie,
care   mă  ispiti  aşa cum fu  scris.


Citeşte despre cărarea izbăvirii,
dar nu citi despre drumul către iad …
Eu, damnat Sisif, urc piatra răzvrătirii
până la Olimpuri, ca apoi să ard.

 

Vezi şi volumul Taina fecioarelor

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poetica erosului
commenter cet article
10 août 2013 6 10 /08 /août /2013 09:09

Îţi sunt lacurile ochi de ape sfinte?...
Sunt lanurile gene de neveste?...
Cine mai crede în sârma din cuvinte
Şi într-un balaur – rest de poveste?



Satelele adorm descântate de val,
Îngerul nopţii aprinde amnarul,
Mă visez pe ape, despărţit de mal,
Cineva strigă c-am trecut hotarul.



E negru adâncul şi, la prima vamă,
O umbră îmi cere plata unui dor :
Îi dau sufletul despovărat de teamă –
Se deschide-o uşă şi un coridor...



Cine mai crede în sârma din cuvinte,
Când cerul coboară greu peste morminte?...

 

Vezi şi volumul Taina fecioarelor

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poèmes
commenter cet article
22 juillet 2013 1 22 /07 /juillet /2013 07:54

Ţi-s lacrimile izvoare de demult,
ţi-s gândurile dureri din neştiut? –
trage cerul spre morminte,
să plângă pe oseminte.

 

Ţi-e zâmbetul oţel de lună nouă
culcat pe-un pat de suflet şi de rouă? –
mută nunta de cucoare
din drumul stelei căzătoare.

 

Se trezesc străbunii-n vise –
spre zori, porţile-s deschise…

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poezii
commenter cet article
23 mai 2013 4 23 /05 /mai /2013 10:54

Ce este alfabetul numeric sau sistemul numeral fonetic

     Alfabetul numeric sau sistemul numeral fonetic este un sistem mnemotehnic cu valabilitate internaţională care se bazează  codul numere-cuvinte şi este  folosit pentru a ușura memorarea numerelor.


Istoric

     Pierre Hérigone (1580-1643) a fost un matematician și astronom francez care a conceput cea mai veche versiune a sistemului numeral fonetic. Sistemul a fost perfecționat de Stanislaus Mink von Wennsshein acum 300 de ani. Matematicianul și filozoful german Gottfried Wilhelm von Leibniz îl face cunoscut. În 1808, Gregor von Feinaigle contribuie la îmbunătățirea lui. În 1844 Francis Fauvel Gouraud (1808-1847) a susținut și el o serie de prelegeri în vederea popularizării. Stenograful francez Aimé Paris (1798–1866), îi conferă forma actuală, variantă care cunoaște o popularitate fără precedent.


 Descriere

     Codificarea se realizeaza pe baza sistemului mnemotehnic creat de matematicianul francez Pierre Hérigone și perfecționat de Stanislaus Mink von Wennsshein, Gregor von Feinaigle și Aimé Paris.

     Acest tip de codificare cunoaşte variante în funcţie de fonetica limbilor folosite. O variantă, care ține seama de specificul fonetic și lexical al limbii române a fost propusă de Gavriil Stiharul.

     Aşa cum arată şi numele, conversia fonetică se face luând în considerare  fonemele (sunete) şi nu   grafemele (literele). Limbile cu ortografie etimologică complică  conversia.  În cazul limbii române,  care  foloseşte principiul fonemic de scriere,  conversia se complică  doar în  cazul împrumuturilor din alte limbi.
     Asocierea unui număr cu un sunet se face apelând la Tabelul de codificare fonetică a numerelor pe care îl dăm mai jos. 


-

Tabel de codificare fonetică a numerelor


Număr Foneme asociate Exemplu
0. S, Z as, os, osie, si, zi, soia, za, Zoie, oază, Zeu, zău
1. T, D tui, tuie, tei, dar, do, dor, Doru, ață, ateu
2. N nai, nea, nuia, an, Nae, Noe, Ana, ONU
3. M mi, mai, amor, amar, Ema
4. R roi, rai, râie, rouă, râu, Aro, re, eră, erou, oră
5. L el, Lia, Laie, uliu, ulei
6. GE, GI, CE, CI, Ș. J, șa, joi, Geo
7. C, G, CHE, CHI, GHE, GHI, K, Q ac, ochi, ecou, cui
8. F, V fa, FAO, foaie, vie
9. P, B bar, baie, bou, pui, pai, boa, apă, opiu, oboi

Cum funcţionează?

     Pe baza tabelului de mai sus, am creat o listă de cuvinte-cheie, din categoria substantivelor,  de la 00 până la 99, unde fiecare cuvânt-cheie  poate codifica o pereche de numere.  Numărul de memorat este grupat în perechi  şi  fiecare dintre acestea este  convertit într-un cuvânt-cheie.  De pildă, pentru convertirea numărului 2730347691, îl grupăm şi apoi alegem  din lista de cuvintele-cheie cuvântul preferat. Alegem NUCĂ-MIEZ-MIERE-COAJĂ-BÂTĂ. Mentalul reţine mai uşor acest şir dacă îl integrăm într-o frază de genul:
     Această NUCĂ cu  MIEZ dulce ca de MIERE are o COAJĂ atât de tare că trebuie  bătută cu o  BÂTĂ  pentru a o sparge.
     Şirul de cuvinte memorat îl putem reconverti în numărul iniţial de câte ori este nevoie.

 Listă de cuvinte-cheie

00. Zeus, sos, sosie, sas,
01.sat, sit, set, sida, sodă, axă
02. sanie, sinie,  sân, zonă, zen, ison, xenia
03. sumă, zeamă, zmeu
04. zar, zare, zer, sare, soare, ser, ziar, zor, zorea
05. sol, silă, zel
06. şa, aşa, sui, joi, duş
07. sac, sagă, sog,
08. seif, sofa, zăvoi
09. zop,  isop, sepie
10. tisă, tuş, tiz, doză, dual, teză
11. dudă, ţâţă, tată, ţaţă,
tută, duză
12. tăun, ten, ton, taină, tain, dină, ten, etan, Eden
13. tămâie, dimie, temă, temei
14. ţară, ţar, dor, tor, dar, dară, dare, dată, tară, deliu
15. dol, dalie, atelă, tel, ţel, ţol, atol
16. tuş, duş, etaj
17. toc, toacă, doc, doagă, ţuică, tic, diac, dig
18. ţeavă, tufă, tiv
19. ţeapă, dubă, tub, tubă
20. nas, naos, navă
21. nud, nod, notă, nut, nit
22. nani, nină, nenea, neon, noni, nun
23. nume,
24. nor, nară, nur
25. nul, inel,
26. naş, nişă
27. nuc, nucă, neg, nuga
28. navă, novă
29 .nap, notă, nit
30. masă, măsea, miez, muză, muzeu
31. mit, mut, mod, mediu, media, omăt
32. mană, mână, meniu, mină, amin, amoniu
33. mamă, mumă, mim, memo, mumie
34. mur, mură, moară, măr, miere, muiere, moar, maior, mioară
35. mol, mal milă, miel, mălai
36. moş, moaşă, moşie, magie
37. mac, muc, mic, mică,  mag, amoc
38. mufă, mafie, mov
39. mapă, mop  
40. rază, razie, roză, Ares
41. rod, roată, răţoi, ruj, rid, raţoi, radio, rudă, rută, artă, Erato
42. rună, ren, rană, rână, Urania,
43. rom, ramă, rimă, râmă
44.urare, orar
45. rol, rolă, real
46. roşu, regie
47. rac, rec, rob, rocă, rug, rugby, orgă
48. rufă, rafie
49. râpă, rob, roabă
50. lasou, loază, lux, lues
51. ladă, lut, lită, lot, loto, litiu, lăută, Olt
52. lan, lună, luni, lene, lin, elan
53. lămâie, lume, lamă
54. liră, delir,
55. lulea, lalea, lele
56. lege, lojă,
57. loc, lac, ligă,
58. leafă, lavă
59. lob, lup, lupă
60. jazz, şes,
61. ciută, ciot, ceată, jad, jet
62. şină, ocean, geană, genă
63. geam, geamie, şoim, gem
64. ger, cer, ceară, jar, şură, ciur, uger, Jura
65. gel, şal, jale, jeleu
66. şiş, jigodie, gag, gaj, ciuş
67. cec, joc, şoc, jeg, cioc, şeic, job
68. şef, ciuf,
69. cep, jupă, şubă, jeep, ciob
70. coasă, casă, cais, gaz, gută
71. cutie, gât, gută,  caiet, ceaţă, caţă, cod, codi, gheaţă
72. găină, câine, guno, guano, cană
73. gumă, gamă, gem
74. gară, car, cor, gură, grâu, gaură, ghebă, curie, gri, grai, grui, acar
75. cal, gală, pală, Clio
76. coajă, coş, caş, guşă
77. coc, coca, cacao, chec, kaki, kiki, caiac, gaiac, gag
78. cafea, cuvă, gafă, gabie
79. cap, cep, copoi, cub, cuib, copaie, curea, chip
80. vas, vază, vis, fâşă
81. fată, fată, vată, viaţă, vită, viţă, vid, vad,
82. venă, vin, afin
83. fum, femeie, vamă
84. var, vară, far, fir, faur, fier
85. val, voal, vale, valiu, viol
86. voce, Fiji
87. fiică, vacă, fag, foc
88. vafă
89. vip, bip, pupă
90. buză, bază, boss, pază, bază, pas, pasă, Apis
91. puţ, pat, bâtă, piaţă, pată, băiat, băţ, beție
92. pâine, poiană, pian, ban, benă, bină, pin,
93. pom,  boema, pumă
94. bar, bară, bere, păr, pară, por, vrie, bir, pariu, parie,
95. boală, bol, ebola, ploaie, pol, piele, bilă, bulă, bal
96. boaşă, bujie, bej, pasă, eboşă
97. bec, bac big, bucă, bagă
98. boeuf, bifă, buf
99. bob,  babă, bubă, pipă, pupă, pib, popă, pipi






Repost 0
Published by Gavriil Stiharul
commenter cet article
25 avril 2013 4 25 /04 /avril /2013 16:19



     

     



     

      Mesaj din Cerc (I)

     

      Motto:

      La alegere,

      "lasciate ogni speranza"

      (Dante Alighieri) sau

      "nutriţi orice speranţă"

      (Geo Bogza).

     

     

      Aici, lucrurile sunt stranii. Se pare că

      atmosfera este suprasaturată de ioni negativi. Iată ce am mai constatat :

     

      Prima impresie

     

      Şi am păşit în Cercul interzis

      printr-un cuvânt secret şoptit de magi :

      un zeu uitat de lume ne-a deschis,

      zvonul străbunilor freamătă-n fagi.

     

      Aici nu-i nimeni să te-ndrume,

      rostirea ta devine faptă,

      un paznic, fără chip şi nume,

      închide-n urma ta o poartă.

     

      De nicăieri lumina nu răzbate,

      doar magii scapără amnarul

      şi bat la porţile-ncuiate

      cu vraja lor, spărgându-le hotarul.

     

      Spre ştiinţa tuturor, acest mesaj trebuie să facă înconjurul lumii de 9 ori. Nu întrerupeţi, vă rog, lanţul ! Retrimiteţi mesajul prietenilor !

     

     


     

      Breaking news

     

      Întrerup aici mesajele din Cerc, pentru a relata despre cercurile din lanul de grâu. Acest eveniment, care a bulversat pe toata lumea, are acum prioritate. Din documentarea mea, a rezultat că cercurile sunt reale, iar apariţia lor ţine de domeniul paranormalului. Martorii oculari ne-au descris evenimentele cu lux de amănunte, pe care voi încerca să le redau cât mai fidel. Pentru a proteja identitatea oamenilor, am folosit pseudonime, pe care le-am ales în aşa fel încât să fie foarte diferite de numele lor reale, o eventuală asemănare cu acestea fiind întâmplătoare. Iată cursul evenimentelor :

      În dimineaţa zilei de 24 iunie, când în popor se spune că sunt Sânzienele sau Drăgaica, Înţeleptul dădu năvală în ograda lui Tataie. Era speriat de moarte şi se bâlbâia rău de tot.

      - Ta… Ta… Tataie, ai auzi ce mi s-a întâmplat… s-a întâmplat… Am… am… vă… văzut… pe… dânsele!

      - Domoleşte-te! zise Tataie. Că doar nu dau turcii. Stai ici pe prispă să-ţi aduc un mesel cu apă.

      - A… apă du… după mo… motorină, se sperie Înţeleptul?

      - Da tu mai ai motorină ? fu curios Tataie .

      - Ma… mai am vreo ze… zece… ve… dre în… în… tr-o da… da… da… (se îneacă rău de tot) mi… geană de… de care nu... nu ş… şti…ie neva… va… stă-me… me… a. Tu… tu… tu… tu… tu… ?

      - Peste a mea dădu nevastă-mea şi mi-a băut-o, zise cu părere de rău Tataie. Da am un butoiaş în care n-am intrat. Şi nişte trăscău pitit în pod.

      - Tataie se urcă în pod şi veni cu o sângeapă de trăscău pe care i-o dădu lui Înţeleptul.

      - După ce dădu pe gât sângeapa, Înţeleptul se mai linişti şi vorbi mai coerent.

      - Văzui pe dânsele.

      - Dânsele! se miră Tataie.

      - Dânsele, frumoasele, sfintele, milostivnicele, miluitele…

      - Gata, am înţeles. Ielele!

      - Apoi Înţeleptul îşi scoase cuşma din cap şi… jap! cu ea în pământ. O ridică şi făcu aceeaşi operaţie de trei ori.

      - De ce dăduşi cu dânsa de trei ori?

      - Dacă aşa trebuie, aşa trebuie, explică Înţeleptul.

      - Aha ! se lumină Tataie. Acum am înţeles. Dar de ce porţi cuşmă pe năduful ăsta? Eu trecui la clop cu panaş.

      - Dacă aşa trebuie, aşa trebuie, nu ţi-am zis.

      - Păi atunci să o iau şi eu pe a neveste-mi.

      - Ia-o (sughite).

      - Tataie intră în casă şi veni cu o căciulă mare pe cap. O scoase şi dădu cu ea în pământ de trei ori. Apoi, o duse înapoi cu grijă, să nu cunoască nevastă-sa.

      - Hei! oameni buni! Sunteţi acasă? auziră ei pe Colectivista strigând de pe uliţă.

      - Nu ne vezi? ţipă Tataie.

      - Cercurile! Cercurile! s-au arătat azi noapte în lanul de grâu al lui Sâsâitul.

      - Cei doi dădură năvală pe poartă şi se luă după Colectivista. Ajunşi în lanul de grâu, văzură grâul culcat la pământ şi pârjolit pe o suprafaţă circulară cam un hectar.

      - Repede, cu cuşmele-n pământ! urlă Înţeleptul.

      - Eu am broboadă, se sperie Colectivista.

      - Păi, nu are omul tău? întrebă Înţeleptul.

      - Nu, că el poartă pleaşcă.

      - Ca şi mine, remacă Tataie. Stai că ţi-o împrumută Înţeleptul pe a lui.

      - După ce toţi trei executară acest ritual mitico-magic ancestral şi ezoteric cu cuşma Înţeleptului, acesta şi Tataie se despărţiră de Colectivista şi se întoarseră în ograda de unde au plecat. Tataie coborî în pivniţă pentru a testa butoiaşul de rezervă.

      - În… Înţeleptule! ţipă el îngrozit, venind din pivniţă val-vârtej. Î… îmi… lip… lipseşte o… doa…doagă… (se îneacă rău de tot).

     

     


     

      Televiziunea locală.

     

      Breaking news : În noaptea de 23 spre 24 mai multe cercuri au apărut în lanul de grâu din apropierea satul O. Cercurile au diametrul de circa 100 de metri. Apariţia lor a fost însoţită de fenomene stranii. Astfel, localnicii relatează că le-au zburat instantaneu căciulile din cap. Alţii au prezentat tulburări de vorbire, precum balbuţie reversibilă, adică, mai pe înţelesul tuturor, au dat în bâlbâială. Dar cel mai inedit fenomen a fost acela că unii localnici au constatat că le lipseşte o doagă…(pauză de câteva secunde) de la butoi, mi se şopteşte din culise. Vom reveni cu amănunte la ştirile de seară, când vom avea ca invitaţi pe învăţătorul satului, acum ieşit la pensie, care în urmă cu mai bine de cincizeci de ani a scris o neegalată monografie a satului, un fizician, un folclorist, precum şi un expert în parapsihologie. Dar până atunci, reporterii noştri trimişi la faţa locului s-ar putea să sosească din clipă în clipă cu noutăţi, pe care le vom difuza imediat. A… aşa… dar… sta… staţi cu…cu o… ochii pe noi, ca pe… pen… sie (se îneacă rău de tot).

     

      *

     

      Un expert în domeniu, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, mi-a relatat următoarele :

      Prima menţiune despre cercurile din lan o avem din anul 1678 şi o găsim într-un manuscris din Anglia. Textul spune că acestea au apărut inexplicabil într-un lan de ovăz, fiind provocate de o fiinţă malefică, care a luat forma unei lumini roşii, creând panică în populaţie. Cronicarii timpului au numit-o "diavol secerător". din Hertfordshire. După toate probabilităţile, pare a fi fost vorba de un extraterestru, care a încercat să intre în legătura cu pământenii printr-un mesaj iconic codificat…

     

      *

     

      Nea Socrate la ceas de taină. O cameră modestă, cu câteva tablouri vechi, înfăţisând Viaţa. Socrate în semiobscuritate:

      Cuţite din Sfintele,

      Milostivele,

      m-au izbit,

      m-au pocit,

      cuţite în furca pieptului,

      mi-a înfipt…

      Of ! mi-i dragă. Ea mi-i dragă,

      Acum la bătrâneţe…

      Întunericul nu-i opusul luminii,

      e absenţa luminii,

      răul nu-i opusul binelui -

      cum bine zis-a Einstein -,

      aşa cum nici golul ăsta nu-i opusul trăscăului.

      Iubirea e totul…

      Ascultaţi aici, la Socrate:

      Aţi trecut voi viaţa prin Testul lui Socrate?

      Adică, e adevărată?

      A, nu ştii dacă-i adevărată?

      Şi cu toate astea vrei s-o trăieşti?

      E de bine?

      A, dimpotrivă.

      E de folos?

      Aa, nicidecum.

      Atunci e suferinţă.

      Numai ea

      mi-i dragă.

      Mi-i dragă pentru că e adevărată! E de bine! E de folos!

      Iar eu am căzut la test...

      Aa, ce vrei să spui,

      că nu-s adevărat?

      Nu, nu-s adevărat.

      Că nu-s de bine?

      Nu, nu-s nici de bine.

      Dar cât va fi lumea asta

      Oameni ca mine

      Vor fi totdeauna de folos…
Repost 0
Published by Gavriil Stiharul
commenter cet article
18 octobre 2012 4 18 /10 /octobre /2012 16:16

PresentationN_2-1-copie-1.jpg

 

de Gavriil Stiharul

 

Mi-e ochiul şoarece rozând slovele de tuş,

cum strunele viorii roase de arcuş

întorc la Cer pe îngerii-n cădere

să ne vegheze căile-n tăcere.

 

Ne vom cunoaşte poate-n vis sau pe o stea,

departe de lumea care nu ne vrea,

ne vom cunoaşte poate-n Nobilul Poem,

când, logodiţi de lună, vom păşi solemn.

 

Voi pune un luceafăr strajă la intrare

ca moartea, în trista ei însingurare,

să nu-ndrăznească să te fure din baladă,

precum leoaica sfâșiind din pradă.

 

Când raza lui va osteni în priveghere

şi lumea va rămâne firavă părere

vei şterge oare netrebnicele cuvinte

ale unui poem ce sfinţeşte sau minte?

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul
commenter cet article
18 février 2012 6 18 /02 /février /2012 16:54

Gândurile mi-s frunze înveşmântate-n ploi
bătând în ferestre cu-obloane de pleope,
şi nimeni la geam, şi nimeni aproape --
distanţele de toamne-s netrecute-n noi.

Ce departe clipeşte cornul alb de lună,
ce departe de mugur este orice floare:
uneori valul mării se destramă-n spumă
şi lacrimile toamnei se-ntorc în izvoare.

Ce bine ca exişti dincolo de morminte --
mi-a fost oprită orice bucurie --,
dansez cu-nchipuirea care încă minte
până la solitara mea copilărie.

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poèmes
commenter cet article
12 janvier 2012 4 12 /01 /janvier /2012 11:50

 

 

 

Clic aici pentru vizualizare: Nobila Chemare  

Clic aici pentru descărcare:  Nobila_Chemare.pps

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poèmes
commenter cet article
2 décembre 2011 5 02 /12 /décembre /2011 09:42

După Joe Darion


Să visezi ce-i cu neputinţă şi-n vis,
Să lupţi cu vrăjmaşul cel mai tare,
Să te-avânţi unde cel brav e-nvins,
Să înduri chinul cel  mai mare.


Să îndrepţi greşala necruţătoare,
Să ierţi pe cel ce te-a rănit cândva
Şi, cu aripile frânte-n zare,
Să prinzi din zbor nebănuita stea.


Să lupţi pentru dreptate zi de zi,
Ci, în slujba cerului tocmit,
Să te avânţi spre iad şi să mai fii
Din drumul  tău de-a pururi neclintit.


Să ierţi  greşala nimicitoare,
Să iubeşti neprihănit şi neatins,
Să poţi, deşi eşti  rănit prea tare,
Să prinzi fugara stea din vis.


Acesta-mi fu  destin amarnic :
Să urmez  scrisei chemarea,
Chiar de ar părea zadarnic,
Oricât ar fi de grea cărarea.


Acesta îmi fu visul îndrăzneţ,
Acesta îi fu ţelul  neistovit,
Pe care l-a urmat cu orice preţ
Un om rănit de moarte şi zdrobit.


Şi lumea mai  bună va fi  poate
Căci, în această viaţă scurtă şi rea,
Un om a crezut că va răzăbate
Până la  cea mai îndepărtată stea.

Don Quichotte şi Rossinantede de Honoré Daumier (1808 –1879)

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul - dans Poezii
commenter cet article
20 septembre 2011 2 20 /09 /septembre /2011 17:54

Două rândunici -

în caseta bătrânei

o verighetă.

Repost 0
Published by Gavriil Stiharul
commenter cet article

Présentation

  • : VREMURILE MUCENICIEI
  • VREMURILE MUCENICIEI
  • : Un blog literar.
  • Contact

Profil

  • Gavriil Stiharul
  • http://www.wikiwand.com/ro/Gabriel_Iordan-Doroban%C8%9Bu#/overview
  • http://www.wikiwand.com/ro/Gabriel_Iordan-Doroban%C8%9Bu#/overview

Texte Libre

Recherche

Archives

Pages